Prizoniera firii mele naturale


Negrul curge pe fereastra mea
Iar eu,punand capul pe perna
Cad din nou in iluzii albastre
Noaptea devine iar ferma…

Ma tine de maini,nu ma lasa sa plec
Oricat incerc sa o rog…
Cheama vantul din nou si odata cu el
Vine si sfantul sau drog..

Oricat incerc sa ma-mpotrivesc,
Ea imi sopteste din nou
Versul ei dulce dar diavolesc
Ce starneste-n lumina ecou…

Din noapte in zi cand ma intorc,
Nu pot uita ce mi-a zis…
“Stii ca la noapte vei veni din nou,
Nu ai cum sa fugi de vis…”

Si are dreptate,nu am de ales…
Nici tu si nici altul nu are…
Ne intoarcem mereu,insa eu simt
Eu pot sa simt cat doare…

Eu traiesc noaptea pana in zi…
Sufletul nu doarme nicicand
Stau legata cu lanturi si vise vii
Mintea-mi legata cu gand.