Îmi sunt gândurile aruncate
În mulțimea vidă, definită de sentimente
Cu inel boulean transformat în nisip
Pus la păstrare într-o lume a uitării regăsite.
Tu, prinț al cuvintelor alese
Încearcă să găsești calea necuprinsă
În tipare vopsite actual
Pentru a iubi ipotetic fericirea
Revărsată către tine, poate meritat
Când speranța îți era închisă
În imagini desprinse din Kafka.
Înțelege darul primit în cuvinte
Spre a te bucura mereu
Fără a coborî de pe piedestal.
Algebric, suma este la tine
Doar cheia soluției în viitor,
Pentru a dărui și primi
Iubirea împlinită firesc
Într-o zonă inaccesibilă.