și tata îmi citești de trei nopți încheiate legendele olimpului – toate
îți spun sincer unele nu le înțeleg de aceea m-am gândit să te întreb:

și dintre noi o singură făptură va putea săruta meduza pe gură?
și dintre noi numai pe soarele nu-l va durea niciodată picioarele?

și tata fiindcă sunt mică
văd luna ca un fel de eu mai peltică
și de ce aerul în care înnoptează și-a nins
e ca atunci când intri tu în cameră să-mi spui noapte bună – mai aprins
și apoi ieși
e mult mai liniște decât era înainte
probabil că din cauza aceasta dimineața nu mai țin minte

că te-am auzit prin perete gândind cu voce tare că până mâine îți trebuie
o mie de lei să poți chema o salvare
și cea mai veselă mină ai avut-o luna trecută când s-au auzit bătăi în ușă
și cineva pretindea că e de la lumină
tu dimpotrivă ai stins becurile și mi-ai pus degetul pe buze spunând: - lasă-i
să plece azi suntem în doi iau banii abia pe nouăsprezece

și tata e frig în fiecare noapte-i mai frig de urât nici nu pot să te strig
mă gândesc că fără lumină te împiedici de cine știe ce și când vei fi întins
mie o să mi se pară c-ai fi o ruină
cel mult un oraș din care oamenii au plecat să lucreze în străinătate
mai puțin tu ai rămas să-mi citești din ciudata aceasta de carte

nu înțeleg mai nimic te ascult fiindcă îmi place privirea ta cu sclipire de lance

și tata