sunt în principiu chestii neștiute
bunăoară sărăcia mă minte
că se poate trece pe curat
toată nenorocirea
asta împuțită a lumii

știu
știu
viața e splendid de frumos
dată dracului
dar cică există insule în Pacific
rîsete și diamante
prin excelență

sunt sărac și jegos uneori e chiar bine
că n-am
n-am decît să-mi mîzgălesc copilăria
să mi-o înconjur de mizerii
sau de o fuaarte părintească ocrotire

n-am decît să te iubesc
cînd fac urît și te-njur

azi am fost la bancă și la teatru
în niște spații publice destul de fine
în care am lansat cîte un pîrț răsunător
prelung și irezistibil

să le fi văzut mutrele de burghezi ofuscați
păi ce să fac eram un tăntălău ușor debil
venit cu troaca pe rîu
în bîlciul sclifosit al splendorii

pe urmă m-am dus în parc
la umbra binevoitoare a statuilor
în culmea tragică
a farsei mele trăsnite

copil și jegos

am rîs
de Unul Singur