Este o ironie,
este o agonie,
este un vis urât
cu gust de lămâie
sau de tămâie
sau de...
Adevărul este că singurul gust ce l-aș vrea e cel al sărutului tău.
Este o pierdere, este o dezrădăcinare,
este o perchezitie injustă de speranțe și așteptări,
deși tot ce aș vrea să simt este căldura ta.

Este o neințelegere,
este o alegere,
este o strapungere a dielectricului ințelegerii noastre
și tot ce vreau e să schimb izolația, să fie mai bună, mai usoară,
să nu ne apese atat pe suflete
dar să fim noi
cu adevărat liberi,
copii indiferent de vârstă,
indiferent de trecut,
să nu existe trecut
să existe numai acum,
acum,
acum!
Acum vreau să fiu cu tine
și orice clipă pierdută mi se pare o mică gaură neagră care mă absoarbe în marea de lacrimi neplânse
pe care am tot înghițit-o

Nu mă lăsa să mă înec în mine...
Mă pricep atat de bine să o fac
încât mi-e teamă că într-o zi nu voi mai găsi orizontul.