citeam într-o cană de cafea
cum o să mă căsătoresc la 20
o să am soție, copii
dragoste n-o să am
dragostea e un anotimp

tot scriu și șterg
apoi îmi zic

asta
nu
e
poezie

asta e o discuție prostească cu miruna miruna e singură acum
e singura
mi-a zis merg să mă spăl pe cap
k, mergi, să nu aluneci pe gresie
să nu te dai cu șampon
iar o să îți cadă părul
și-o să înfunzi cada-
în fiecare zi pleacă o
parte din tine/ sunt eu
ți-am mai zis
părul tău mă părăsește pe mine

strig și mă aud numai eu

tu vezi numai binele din oameni tu trăiești cu ideea că toți sunt buni tu ești o clepsidră captivă într-un carusel de hamsteri