O bordura prinsa bine
In orasul ce se-neaca
Si se-afunda fara mine
Asteptand timpul sa treaca

Langa gura de canal
Cu aburi calzi, miresme line
Ies din el pana pe deal
Unde cerurile-s fine

Pe sosea, Nimeni domneste
Pe trotuar, suflete reci,
Pe acostament te-orpeste
Fantoma, de incerci sa treci

Calci pe mucuri de tigara,
Covor persan mistuitor
Unde-ti lasi ganduri sa moara
Pana cerul ti-l cobori.

Nu-ti deschide sfanta usa
Spre peisajul de afara
Unde norii-s de cenusa
Si in praf ei se coboara.

Hai in carciuma sa vezi
Praful ce se tine gros
Pete din peretii verzi
Pana pe-un tavan jegos

De te uiti de la etajul
In cenusa oglindit
O sa vezi iar spart pavajul
Din orasul parasit

De te pierzi subit pe malul
Nebuniei citadine
Treci si cauta ruralul
Ce se afla-n gand la tine.