e o culoare, dar ce culoare
acea culoare moartă.
sunt nebun, dar nu ma doare
căci e o simpla pată...
dar ce inaltă și ce formă,
această simplă pată
și bucuria mi-e enormă
căci pare a fi o fată.
dar ma trezesc și-acum mă doare
căci totu-i alb în jur,
și lumina arzătoare
imi preface ochii-n scrum...
aÈ™ fugii d-acum nu pot.
este atât de ciudat
nu te mint dar ciudat îi tot,
căci de pat eu sunt legat.
și peste tot numai o fața,
ce frumos ea mă privește,
dar se pierde într-o ceața
și ceața acum zâmbește

sunt nebun dar nu mă doare
căci și ceața-i o culoare!