Magul
lui Sergiu Celibidache


Magul ridică mâinile
timide cuvintele se-ascund
de pretutindeni tăcerile se-ntorc
surâzătoare
uimite de poruncă

renaște lumea
timpul
fecund în sine
își decide mersul
ca și un prunc în pântec
și nimeni nu cutează să existe
decât privind și ascultând

deodată
Magul deschizându-și taina
dezleagă lumile-nghițite de adâncuri
și re-nviate
acestea prind să-nsuflețească
arhitectura sensurilor vii
și vin
răscolitoare
destinele ce-au flămânzit uitate
ca la o Cină dintre Zi și Noapte

înseninat
Pământul
și-a sprijinit în sunet fruntea
îmbrățișat de gânduri
dezmărginit de gând
n-au mai rămas ruine în cuvânt
transfigurate-n liniștea iubirii
în templul OM
sfârșind și începând


Cântecul Pămânului
lui Gustav Mahler

cântând
împreună cu tine sunt singur
singur
împreună cu tine cânt:
"viața e jocul uitării de sine
cupa cu vinul plăpândelor clipe
sorbită cu mâini tremurânde
nu-mi aduceți aminte de mine
sunt singur
alerg spre uitare ca valul spre mal"

cântând
împreună cu tine aștept
aștept
împreună cu tine cântând:
"moatea e jocul trăirii cu sine
cupa cu vinul eternelor clipe
sorbită-n priviri tremurânde
nu-mi aduceți aminte de mine
sunt singur
izbit între maluri mereu mi-amintesc"

"viața și moartea - respiră Pământul -
e zodia ternă
în care uitări și-amintiri se-mpletesc"

cântând
împreună cu tine sunt singur
aștept împreună cu tine
cântând:
"să vină viața și moartea
sunt singur și cânt"


Fiul Risipitor
lui Constantin Noica


Tată
de vreme ce n-ai hotărât să plec de-acasă
de ce mi-ai dat putința?
Tu însuți
prea ascultător de tine însuți
te-ai încercat prin mine ?
sau prea-nțelept
ai vrut să mă apropii
străpuns de-nstrăinare?

căci astăzi știu:
în lumea rătăcirii mele
trăiesc dorința Ta
de-a te-nțelege
Tată