Copii ai dragostei, plângeți,
Căci timpul vostru apune!
Adunați-vă resturile trupești,
Adunați-vă lacrimile vărsate și plecați!
Îngropați-vă inimile
la rădăcina unui copac
și predați-vă!
Timpul sufletelor pereche
și locul lor pe acest pământ
Nu mai există!
Universul vostru nu mai există
Iar voi plutiți într-o mare de pustiu...
Plângeți, copii ai dragostei,
Căci pentru voie prea târziu
și totul e pierdut...