Repros in ghilimele

N-am s-adorm pana nu-mi spui
Ce-ai vrut oare de la mine…
Sunt si-am fost a nimanui.
Vreau sa plec…nu ma retine !

Si cuvintele ti-au fost,
Dulci ca mierea si “gustoase”,
Imi cereai “un adapost”
Pentru ca al tau…”plecase”.

Ai intrat in “casa” mea,
Ti-am dat “patul” cel mai bun,
Ti-am “hranit” minciuna ta,
Ca un orb, ca un nebun…

Si simteam ca vrei mai mult
Si ti-am dat ce-ai vrut si “totul”
Ma puneai sa te “ascult”
Tu-stapanul…eu -“robotul”

Ti-am dat “perna” cea mai buna
Si “cafeaua” cea mai tare,
Ba vroiai sa fie “luna”,
Ba vroiai sa fie “soare”.

Lasa-ma sa plec…dar unde?
Vreau sa plec din “casa mea”.
Da-mi macar vreo 3 secune…
Sa-mi gasesc doar…inima.

Am gasit-o, este moarta…
Tu ramai aici, eu plec…
Nu veni pana la “poarta”,
Simt un gust amar si sec…

N-am sa ma intorc…stii bine,
Tu ramai in “casa mea”
Da, renunt la “ea”, la tine,
Lasa…e mai bine-asa…

Nu-i repros ce-ti spun acum,
Doar o vorba…si-i amara…,
TOTUL S-A FACUT “DOAR SCRUM”
CAND "S-A ARS" PRIMA "TIGARA"