gand de reverie,
de desertare a nimicului ce ma inconjura.
lumea mea devenea surda,muta si ciunga
si doar el mai salva putinul din mine,
aducea cu rasuflarea-i dulce si calda si adormitoare
vara,si sufletul lui se izbea de mine
ca de zidurile reci ale camerei lui singure si goale...
nevoia lui nu includea si prezenta mea.
tot ce dorea el era sa tina captiv si sufletul meu
in lacasul lui de hartie grea.