(Pentru Ginka Trifonova
prostituată bulgară asasinată
în Franța)


Brațe vânjoase împing
Fetele de viață lejeră
De-a lungul perifericelor
Ele visează la revenirea în țară
Peștii lor le spânzură de grumaz
Idilele lor muribunde...
Pe străzile lugubre,
Sângele se scurge invizibil
În furgoanele murdare
Unde ele se îneacă
Ating adâncurile Mării
De Lacrimi,
Mareele murdărite
De barbatul banal ,murdar
Si barbar,
Cu miros de masacru…
O fundă albă pe cap,
Dimineața, pe chipul de păpușă
Fardul în o mie și una de nuanțe
Picură fricile albastre,
Ele strâng puternic
Jucăriile din pluș
Din patul hotelului
Jalnic,
Ascultă "titanic"
Uitând o clipă
Cei care le vând
În vitrinele sexului,
Sclavagism, dragostea pe bani,
Ele visează același vis
Cu ochii închiși :
Casa, peticul de pământ în țară...
Îndoite în două,
Își acoperă pântecele
Crispate, cu dinții încleștați:
“Nu mai vreau să fac asta
Nu pot să mai fac asta… »
Noaptea cade prea repede,
Bretelele bandei avansează,
Străpung fără urmă de regret
Inimile si corpurile
Goale și invalide