Se lasă seara,
separ secole de dor,
viața curge printre râuri
și mă poartă călător.
Adorm adânc,
visele îmi fură
liniștea din gând.
E încă iarnă, goală,
pustie fără fulgi
dar îngerii îmi pictează
un curcubeu de flori
și în legănat de stele
alunec printre nori.
Deschid ochii timid,
o rază de lumină
mă inundă, zâmbesc
în legănat de flori
și-mi port iubirea
prin munții înălțători.