ai deschis ușa amintirilor
dincolo de mersul pe sârmă al gândurilor
păcătoase revoltate de neliniștea dimineții

mâna ta se plimbă în lung și-n lat
atinge forma pustiitoare a cuvintelor
mascate pentru viață marele bal

un cuvânt mă întreabă ceva
sparge pojghița de gheață a tăcerii
cred că e beat nu înțeleg nimic din tulbura nostalgie

pleoapele-i devin aripi
diafană zămislire separată de întâmplări
căzute din mersul pe sârmă al amintirilor