Se asculta in propiati respiratie
o umbra de culoare,infiorator de rece
te ating pe piele,iti miros pana si craniul
S-a terminat frumosul basm,sau poate inca incepe.
Cern toate cate s-au produs,raman cu oricare cuvant...
te strig din valuri,te-aud in ecouri.
ne intalnim intr-o clepsidra,dintre atatea mii de locuri
ne varsam in inocenta,schitand lacrima in valuri.
privesc in gol,te-arunc indepartare,
zaresc abisul,te-arunc intr-o-nchisoare.

In vid ne regasim,in infinit ne intalnim si in moarte ne aruncam

viata...pura dorinta a embrionilor teranieni.

trandafiri se ofilesc in fata ta,iar papadiile se preamaresc
esti icoana moarta a sufletului fara fund...
mii de cuvinte goale si pururi fara rost,

sa aude deodata de pe o alta planeta tropotul unei ploii,
privesc cu inversunare leaganul ce nici vantul il mai misca..
au trecut ani de-a randul uitanduma numai la tine.
vorbesc cu tine in diferite forme,iar atunci cand aud cuvinte,ma intristez.

Totul e mut in jurul meu.Mut de atata ecou.

Este posibil oare sa fi din ceara?..precum o lumanare aprinsa,ce se stinge incet,incet..

sunt un vis al unei toamne reci,se zvarcoleste si marea si toate stelele cazute-n ea.
mirosindu-ti pielea a tamaie,ma plec in fata ta...neajungand in pururi sa te cuprind.
Odata cu tine,mi-am dat un raspuns,
fie ca Constiinta de sine sa ne ureze armortire lina!
Pecetluiesc negrul dinaintea mea.
Amutesc si ma transpun unui nou val de ecuatii..nu avem limite,
nici aripi dealtfel...insa cerul imi acopera pivirile-n priviri...
paradis,ce frumos suna acest cuvant,rece in fond,pustiu in gand
mi-ai dat din finetea pielii tale,acum ma voi atinge neincetat,
m-as da cu capu de un zid,m-as ineca in mare,as inghite un munte de nisip,..
orizontul desertului miroase a gol.

te-as strapunge intrand printr-o vena de la gat,oare sangele tau ce culoare are?
vom forma culoarea mov,desigur...
luna in amintire...soare printre altele...pustii sa fim,
goi sa ramanem..ma excita pana si aerul in care stai tu,oricare ar fi tensiunea dintre noi,
ma contopesc in mii de sfinti putrezi.
si totusi ,o mie de ani au trecut.
Este oare o simpla iluzie,una dintre cele mai frumoase intalnite pana Acum?
Te vei scurge si tu departe de mine si te vei pierde printr-o multime vida?
ramai cu mine,lasa umbrela jos caci noi iubim ploaia!

esti un desechilibru emotional,sunt sigur de asta.
Da-mi pumni in cap,lasa-mi sangele sa curga...cald spre mult albastru si straniu.

Morbo fiinta noastra intunecata.