îmi crește o altă inimă
deja miroase a pereți proaspăt văruiți la fel ca-n ziua nașterii
geamurile se trântesc brusc, pe jos numai firimituri de păsări
alb-negre ca o tablă de șah
mama se spală pe mâini, tu îți curbezi omoplații
c-un deget treci pe șira spinării șlefuind vertebrele
să pot ciopli poemul lui Aqhat
îngerul s-a oprit sus pe ușă, puțin contrariat, aruncă o privire
mucegăită din ziua de ieri, citește mai departe
evanghelia lui are coperți făcute din pielea mea
el știe cel mai bine ce va urma
îmi pregătesc pântecul, o adevarată cameră de spital, toți se înghesuie
se vede primul atriu, în pădure o caprioară cade-n capcană
pisoiul adulmecă cutia de conservă, nu s-a oprit în oglindă
un preot sfințește iarba de pe tâmplă, caii sunt la adăpat
țarcul e gol, potrivit pentru muzica mea
trupul devine o schelă amară, euglenă verde
îmi prepar hrana din mine
carte nevrotică fără pești demolând turnul Babel
ce zgomot ciudat, îl auzi?