m-am plâns în nouă râuri,
ultimul de ură.
s-au lipit de carnea vie
pe dinăuntru? Sau nu?
ca 9 scoarțe
la intervale de timp îmi rămân mici
și-ncep să strângă, pe rând, de tot sângele

port în pântec pedeapsa de a fi încercat trecerea
mă zbat în urletul sigilat pentru nouă ani
au mai ramas 5
ape
ce mă dezleagă infern de trăiesc

doar roua
prin ochi evadez fără să trag în piept fără semne de pauză
fără repetiții
hrana păsării P. împreună
ultim - prim zbor … de scorțișoară
deasupra vieții