nu sînt munte
v-am zis păpădiilor nu-mi gîdilați tălpile
flori de colț îmi îngreunați liniștea
doar gura mea cea prin care am deschis peșteri
miroase a umbre de urși primăvara
nu vă susțin chingile rămase de la ultima expediție
erau atunci oameni cu mușchii de fier
nu priveau florile
gustau sînge de panteră
și trăiau vulcanii ca propria inimă.

nu sînt munte
încercările voastre trezesc nostalgii.