… știi ceva, Maria?
îți sărut sufletul din gândul ce mă poartă
spre inima muntelui ce-mi dă esența
unui izvor ce prinde viață
doar îmbrățișând un râu flămând
am adunat un gând pe mijlocul de vară
în cingătoarea unei flori de nu mă uita
și buzele-mi dorințe prețuiesc
setea de iubire
nouă reverențe pe jumătatea secolului din mai
ce pleacă îmbrăcate în ieri și azi
uitându-te în suflet
La mulți ani!
și iartă zbaterea flămândului de uitarea neîmpăcată
acolo într-un munte de granit
aici un fir plăpând de apă
se zbate să ajungă într-o zi
un râu de munte ce-ți șoptește
într-un susur de trăiri celeste
iartă-mă, Maria!
La mulți ani!