mă plimb ades pe bulevardul p(r)oeziei
urmăresc avangarda scoțând pistoalele cu apă plată
spre a se apăra de clișeele ce-i zboară pe la nas
și-o seacă la inimă:


mult plastic șosete bocanci sfoară săpun din belșug
ornează expoziția uni-vers-ala bala portocala
sau lămâie dacă te-a ajuns greața din urmă
lame ace brice și varice tăieri de vene
antene pentru sateliții din pulberea scriiturii
ai continua înșiruirea dar lași pe judecătorul ce va veni
în timp să le calculeze rezistența


stai și te minunezi de unde atâta albastru
în salonul gri baloane multicolore kitsch-oase
umflate în doi timpi trei mișcări
fără nicio revelație
doar spargerea asemenea clișeelor-cioburi


cel mai bine e să fii acel oaspete întâmplător
(de ce nu râul e-același depinde cine se scaldă în el)
expoziția e-n mare vogă privești la pereți și-ți pare
că nu vezi nimic sunt goi