A deschis
Noi porți albastre
Pentru alte generații.
Va rămâne în cuvinte
Parcă-n joacă
Așternute
A cântat
Iubita țară
Ca pe propria
Lui mamă.
A ținut
Mâinile-ntinse
Peste apa Prutului
Către frați
În adormire
Ce au cruce
Doar o glie.
A tot plâns
Până la moarte
Și ca maica
Lui cea bună
Ușor calcă
Pe semințele
Ce zboară.