mă întorceam asear-acasă –
ce chindie! –
toți lăutarii îmi cărau bagajul
o haină fără mâneci enșpe foi
valsam neobosit
mai potriveam grilajul
vitrinei șifonate
pubelei de gunoi

hei doamne… cum ardea asfaltul!
pingelele-mi turnau pe glezne foc
din sticle încă nu arsesem gazul
și nu dădusem șanțului: noroc!

și parcă drum în piept rupea vioara
atât de trist – uitasem unde stau
băteam încrezător la orice ușă
în pumni și palme mă goneau

e mai! vă cânt pentru cireșe!
eu sunt de la oraș – nu am gustat…
un clovn celest cu nasul roșu
cu sărăcia sărăciei m-a distrat
și-n tumbe mi-a turnat jidvei
c-o-ndemânare cum ar prinde osul
căzut din cer în salt grivei