sunt femeia din tara arborilor albi
ii admirati in fiecare dimineata iesind din valuri
cu frunzele de lumina revarsandu-se.

sunt femeia cu felinare pe umeri
din mine lumina curge albastru
mai aproape de cer cu fiecare bataie de aripi.

asculta-ma.trilurile mele ma inconjoara ca o mantie
sunt femeia pasare niciodata iesita din vis
sunet plutind intre cer si pamant.

de-ar fi sa aleg intre viata si moarte
as alege calea de mijloc.as alege sa fiu gand nerostit
plamada din care se naste vesnicia.

imi mangai incet fluierul piciorului
foamea de tine in mine trezind
aerul in jur incepe sa cante

simfonia intai a primei iubiri a deshis prima usa.
in spatele ei umbra mea semanad cu un greier.
in mine mustind iubirea ca o sampanie veche.


de cate ori iti treci palmele peste trupul meu dormind
mai infloreste o floare.In cuiburi umile se mai naste un pui.
eu sub palmele tale pentru prima oara ma indepartez de iluzii.


viata exista.