nu suport ochii tăi blânzi
de fecioară adormită
violată de întuneric
îți urăsc chipul luminat
și zâmbetul sfios
amintire de roze
toată privirea ta mă-nfurie
în ploaie de lovituri cazi
așa hidoasă cum ești acum
îmi placi în vânătăi și sânge
cu ochii injectați de scârbă
clocotind mistuitor în ură