Ai venit la mine ieri întruchipat în Soare
...veneai din templul lui Apollon, nerușinare!
Mi-ai ars cu coada ta pielea și fruntea
Mâncând apoi din tine și din ea.
Închide-mă iar în tine, acoperă-mă!
M-ai purtat atâția ani, și-acum mă lași,
Mă lași durerii pradă, tu, nemamă!
Mă lași să plec din lumea ta plină de ași.
Ai venit la mine azi întruchipat în Lună
...erai femeia aceea tânăra, crudă, brună;
Ceata ta de diavoli mi-a ars ochiul
Creând din el un curcubeu carmin, șoimul;
Îngerii au aruncat în mine roata de stejar aprinsă
Apoi au pus steaguri și tâmbițe la masă
Era întuneric,cumplit întuneric și eu...
O eclipsă a sufletului meu în formă de cruce.

Mâine am să vin la tine în straie de frunze,
Pe cap o coroană de aur așezată strâmb;
Îți va fi iar sila și nu o să mă vrei
Și ce?
Vom mânca împreună din coada ta,
Vom sorbi cu nesaț din inima mea,
Amețit, mă vei acoperi cu vâsc,
sub un stejar.
Seva lui mă va înapoia Soarelui,
ție, scara cu șapte trepte;
ție, dragonului păcatului.
ție,Somnus! Dormi, Uroborus...
Brațele lui Morfeu au ruginit,
De 1000 de ani sunt moarte, maronii.
frunzele s-au ofilit...
Dormi, eroul meu trudit.