Cu fire de nisip pictez chemarea
cu spume în extaz tabloul ung
paletă mi-i atât de mare marea
dar cursul împlinirii e prea lung!

Mă urc cu albatroși în căutare
și salt cu salt mă face tot mai vânt
m-arunc în tine-atât de vie mare
când norii depărtărilor mă mint

Coralii mă rănesc a încercare
și sângele-mi hrănește creasta lor...
Înghite-mă atât de rece mare
te umple de un dor multicolor!

În zori de zi cu-a ta învolburare
mi te revarsă toată pân’la fund
înalță-mă apoi fertilă mare
de razele fierbinți să mă pătrund