numai noaptea asta un genunchi se lasă peste treapta prima dintre luminoase
numai de aceea iarba se ascunde și se pierde tot odată șchiopătând (aici și vă așteptați la o rimă ce se odihnea în capul cel dedinspre oase)
deci scriem șchiopătând
și cum pe la casele ce dumneavoastră odihniți
iată primul semn pierdut primul ce-a ieșit din valul mării printre (nu nu și nu dedinspre dinți)
umbra sării

câte zile sunt până pe nouă
dacă numărați de la naștere sunt toate dacă dinspre așteptare (vă uitați în dreapta dumneavoastră ce se încă strigă-n coate)
numai șapte și din două lacrima din amândouă
dar tu vezi că liniștea le cuprinde și ne prinde
cum ar fi ca din poeme dimineața niște rouă să culegem?

încă nopțile sunt niște zile cum sunt domnii la cravată puși
nu mai încercați strigătul ce dă să iasă (să lăsăm zic pe aici)iar deschisele de uși

fiindcă iată cum din lume se ridică tot mai multe semne ce le înțelegem împreună
numai noaptea ziua toate
cineva de parcă Nu
vrea și ține toată întâmplarea-n mână

suntem