sunt tot la fel cum tu m-ai cunoscut – explozie de vânt și pâine frântă
doar poate cu o clipă mai matură în hohote mirate năpraznice talazuri
iar alteori adun tristeți neostoite aidoma timpului ce îl petrec
de-ntorci o fila depărtându-ți pasul descoperi melodii ciudate
ce vin ca plânsete în calde suveniruri
e amintirea oarbă țipăt ce nu uită
al inimii ghem ce sfâșie poeme scurte
durerea mi-a deschis ceasornicul ce bate-n noi
zboruri de aripi rupte la temelia nimănui

hai sa ascultăm adâncul ce-n suflet înfrunzește
chemarea mea ce cântă pentru noi
cu-nfrigurare retrăiesc fiori de foc de gheață – drumuri pierdute
de vei voi spre rădăcini să mergi cu ochiul auriu tu mă privește
eu nu mai pot să fiu când nu mai sunt
să-nalț sub pașii veșniciei o rugă să-nviorez tot cerul
să mirui clipa ce pârguie albastru de dincolo de nori

mai lasa-mi timp sa-ndes în inimi nemurirea
izvor de apă vie cuvântul ce-l transcriu



* pentru cea mai bună prietenă - SirolF