orbecăind..
caut lumina din cameră..
masa de sticlă, cuvintele de porțelan..

scriu pentru că așa scriu
am dezvelit aseară patul ei
și am vrut să îi spun noapte bună
am cumpătat inima
și am pus mâna pe noapte
am zmuls limba cuvintelor din rădăcină
i-am scurs inimii toate arsurile
le-am împachetat în aur
le-am lustruit cu lut
și sabia mi-am ars-o în ele..

taie ca dracul acum..
despică oameni în silă
face găuri în munți
și teaca ei..ascuțită în mine
în casă la mine
cu pâine și sare

pe masă la mine...
pe cuvântul din carte..
pe ghimpele din mărul verde..
mușcat..