un tremur în vis mă cuprinde
iubito
pe toboganul năzuinței mele
aleargă tristețea,
rămâne uitarea!

de ce ezităm?

tot ce mai aveam în urmă rămâne
iubirea-i plăpândă

foamea de iubire-i mai mare în nopți
cu lună plină desmierdată doar în valul
ce sparge țărmul idealurilor noastre

mi-e foame de privirea ta lucidă

adorm mai departe să te visez
un tremur în vis mă cuprinde
iubito