miros de sarmale răcituri și clătite
uite tată ce bine trăiesc
am cărți multe cărți și mai ales timp
să le citesc așa cum ai vrut tu
chiar și când soarele e sus
la parter stau cu lumina aprinsă
trenul prietenia ajunge la șase
la gara de nord
pe peron inima mea
înțepenește ca o bucată de carne
în zeama de răcituri

altădată întindeai palmele
îmi prindeai picioarele ca la circ
mă ridicai deasupra capului
ne boisea fricosule n-o să cazi
iar eu simțeam
frigul în burtă
și părul împrăștiat în vânt

ținte! ținte!
îmi cereai cu ciocanul în mână
apăsând dușumeaua de brad
mâncam miez de nucă uscat și mă lipeam
de spatele tău
sobușoara mea
cristina mi-a zis că milioane de copii au mai spus-o
credeam că doar eu ție
la casa cea nouă când
nici nu vedeam țintele
adunate grămadă într-o cutie de seliodkă ivasy