Să vii să te ghicesc
În taină pe faleză,
Să nu te mai găsesc
O biată ipoteză.

Să simt că mă destind
Și sîntem reuniți,
Să vii să te cuprind
În plopii infiniți.

Eu sînt acum acolo,
Acolo, peste lume,
Reverberat tremolo,
De necuprins în nume.

Să vii în rezonanță
Cu farmecul tăcerii,
Superbă ambianță
La muzica durerii.

Poate cuprinși în pini
Și frunze ruginii
Vom mai scăpa de spini,
E bine deci să vii.

În liniște,împreună
Să ne găsim în pași,
Iar pașii tăi să-mi spună
Că nu pleci și mă lași.

Că pot și infinitul
De tine să îl leg,
Că totuși nesfîrșitul
Din tine îl culeg.

Așa că tu, străino,
Iubire de sinteză,
De nu știu unde, vino,
Cu mine, pe faleză.