da da
nu mai sunt suficiente versurile
vehicolul asta are deja prea multi pasageri clandestini
care se dau jos la prima statie
fluturandu-si chipiul in semn de adio si
n-am cuvinte
ei si daca am sa va spun pe sleau ce am rezolvat?
douazeci de oameni chiauni cu nimic mai bun de facut decat sa comenteze desertaciunile
altuia
credeti ca aprind vreo luminita?
ori sunt doar un alt tab intre o pagina cu femei
de unica folosinta si o adresa anonima de email
literatura sa scrie pe peretii vespasianelor
se citeste pe jerbele de flori ale fostilor cirotici
se decupeaza din amenzile primite de la politisti
marunti ce isi sucomba complexele unui folclor neindurator
in meschinarii infantile
se simte in brailleul lespezilor funerare
langa care ar trebui sa fim cu toti
frecandu-ne obrazul de permanenta pietrei de mormant
cu piatra ponce curatind cutiile toracice ale raposatilor
de amintirea ultimului mic dejun
si dupa ce flirtam cu indeosebiul
sa ne reintoarcem la micile noastre ritualuri
si sa le retraim ca un isus cu moartea spre rutina calcand
chit ca suntem salahori in hala la obor
sau printi dezmosteniti de soarta