nu puneți niciodată sângele solitarului în eprubetă
el nu este bivitelin
pentru el nu există reactanți
e ca și cum i-ați suna la ușă apoi ați fugi râzând
sau i-ați fura scrisorile
lăsându-l să-și vâre zilnic mâna în cutia poștală
ca într-un stup de viespi

unghiile celui hrănit cu otravă se învinețesc
lasă urme de tuș fosforescent chiar și prin aer
iar mersul
ei bine mersul capătă ceva din crisparea școlarului
căruia i s-a ascuns în ghiozdanul de spate
printre multele cărți și
- cinică glumă –
o cărămidă

pentru el nu există suprafețe solide
va reinventa scrierea cuneiformă
de aceea va urî să poarte uniformă
sau trening la ora de sport
el nu stă niciodată și nu aleargă niciodată
după ritmul lui puteți potrivi pendula atomică
anotimpurile
sau chiar noaptea în care se va întoarce cometa

și toate astea pentru că în inima lui sunetele
sunt prunci de lapte neînfășați vreodată
el scrie ca într-o gimnastică recuperatorie
a mâinilor și picioarelor fără disciplină