refracția cuvintelor într-un pahar sorbit de
ecoul nepieptănat, picurat pe blocuri de gânduri carnale
clădite cu trudă la amețeală numai cu găuri
netulburat de ritmul acestei ploi de vin
doar vântul mai fluieră din învechitul zid din sticlă un ritm orintal
lambadalahala haidaham hââm!
praful mistic ce tratează buricul în mod natural se lățește ca un elastic
alcătuind o perdea transparentă prin care pot vedea
visul meu de arheolog strivit între coarnele,
picioarele forestiere ale țigăncii
din care încă mai sper să mai extrag elixirul vieții....
cu mătreața mucegăită-n transpirație și
eventual dacă am noroc (binențeles) încă vreo doi, trei
purici mumificați

piramidele se dărâmă in mișcarea pleoapelor, dimineața
pe podeaua pustie se agită calmul și cerul
suflându-mi în ceafă.