ce trist este zborul lânced al morții
într-a sufletului oază
și ce rece e mângâierea speranței
când liricul își frânge aripile
în zborul său năvalnic
prin ceața amarelor gânduri
*
ce vesel este zborul vioriu al vieții
prin vraja pierdutelor sensuri
și ce caldă e mângâierea speranței
când liricul își vindecă aripile
și își continuă zborul său dramatic
prin lumina recreatei puteri
*
totul e atât de năvalnic
și atât de dramatic
atunci când tristețea și veselia
se unesc într-o stare de spirit