vine o vreme când
pentru toate se deschide o ușă
pentru altele toate se coboară un drum
e întuneric e frig și desigur pustiu
bate un vânt aspru dinspre capăt de lume
siberiană depărtare a mea

ia ochiul meu îmi strigi
ia mâna mea cu pumnul strâns a durere
ia-mi haina aspră de bărbat
săpând mereu tranșee în care să te ascund
ia-le și du-te

sunt vremuri târzii dragul meu îți răspund
sunt vremuri târzii
privește numai cum se zbat în carnea lumii
inocențe stranii lumini șerpuind
cum caută oamenii aceștia cu umerii aduși înainte
mereu și mereu încă și încă o povară
pentru încă un drum

închid ușa
cu o haină bărbătească grea și aspră pe umeri
siberiană depărtare a mea

și tu mereu așteptând într-un capăt de drum