Astăzi nu sunt femeie nu ți-am fost

de câțiva ani

locuiesc la etajul 7
să aud mai bine cum se bârfește în cer
dumnezeu își curăță balconul


peste mine

vecinii foșnesc ziare
le prind de pereți să intre mai bine
scandalul în casă
cei tineri contestă apariția femeii

pe pământ

când mi-e sete beau ceai de zahăr ars
când nu
te iubesc pe tine

ziua mă ascund în crăpătura papucilor de casă
noaptea dansez
fac un duș fără pretenții
îmi agăț pielea de stele
mă găuresc
în inimă
aprind o lumânare
și nu știu dacă e bine
când mor

să mă gândesc la rochia cu buline albastre