azi te chem între spini te-aș duce înapoi acolo
pe dealul ca un adormit cu capul pe genunchi
unde cerul e sfărâmicios și pe lacuri de o zi
mai plâng frunze albe din trupul tău de nordică

vreau să adorm cu fiul nou pe frunte
și iar aud spinii trosnind –
vin târându-se cu pântecul dungat de fragi
câini alungați de bătrânețe

te-aș duce înapoi acolo femeie
să creștem sălbatici să uiți ca Sara
și las în urmă o umbră beată -
limba întinsă la roua deșertului