Noi nu mai știm cine suntem! Ce vrem!
Am făcut din viață moartea ca unic țel.
Capra vecinului și capra primară bântuie ofticate prin sat
Să moară și omul caprei vecine lor, infometat...

O halbă de bere disipată între foi mototolite
Sudoare de înger scuipată în stilou și urme de copite
În sufletul celui care scrie a ură și blestem,
A neputință și durere, a ce am dori și ce avem.

E plictisitor să fi nebun într-un sanatoriu planetar
Să descojești vise, să lipești pe icoane chewing-gum,
Să pui coroana de steluțe unui zeu sodomizator,
Să privești Surprize, Surprize și să nu pui semn de horror!

Recunosc trufia, în ”noi” eu nu mă includ,
Eu sunt cel mai pur, cel drept, cel care ascult! { ;-) }
Poate aripile cerului se vor deschide luând porția de oxigen...
Curios atunci noi ce mai dezbatem!...

And so I became a target îmbrăcat în fosfor și pudrat cu halogen!

(4-aug-2002)

-PS 1 > titul a fost special ales pt a atrage vizitatori si nu numai
-PS 2 > textul nu face trimitere la nici o persoana ci doar reconstituie o stare ce am simtit-o pe www.poezie.ro