Plouă / plutesc înnodată în zodii de apă
prin piele-mi foșnesc șerpi leneși lucioși
pleoapa închisă e felia de măr
acru înecată în gin / și lămâia
azi m-am dat afară din mine / pe motiv de absență –
m-a furat alene lumina / cu licăr de bronz obosit


și / picură aer ciudat
din oglinda crăpată / în lung
curg apele zilei


/ printre ghetele ude /
sunt tabloul ăsta mărunt scurs pe podea
în care apa amestecă simplu culorile
până la murmur
până la apă /
prin sticlă
sunt zburătorul care mă fură din perne
mă-ncolăcesc toată în cireșul de-afară
scuturat și umed de vânt


îmi afund nările-n ploaie ca-ntr-un prosop curat
apa îmi șterge trăsăturile feței
și dintre ele / prima care se duce
e zâmbetul tău



23 martie 2007