Exista o vreme
a scoartelor de copac
in sine
nici macar aromate
din care carii
si-au cerut expatrierea.
Exista o vreme
a indicelui de prosperitate
masurat
in clipe de gratie
roditoare
sau numai golite
de altceva.
Exista o vreme
a statuilor vii,
proaspat imbaiate
purtand arome
abstracte,
cu nume de grade
departe de Celsius
exista o vreme
de liniste si de caldura
respirata cu gura deschisa
din cartea
care ar fi putut fi
a ta
si poate ca este,
pentru ca
exista o vreme
a vremii
in care cuvintele
nu se mai inmultesc
prin fotosinteza,
ci nuntite in lacrima,
se prefac
in icoane.