privesc după femei ca după sticle de lapte
cele mai multe goale
fără etichetă și fără capac
dintre ele începe coada aceasta interminabilă
dintre ele
mulțimea fântânilor neînțărcate

mă șterg la gură cu mâneca
spre mine se întorc atâția ochi indignați –
ce risipă!
- al cui ești tanti mă întreabă
una doldora
de te-a lăsat neînvățat țărânii

la celălalt capăt bărbații
cocoșați ca niște uluci sub tutun la uscat

nu sunt fumător de aceea
numai eu dintre ei scot pe nas
inutile rotocoale de lapte