Povestea de dragoste


La locul în care Luna-se-ascunde,
În Þara de-argint a lui nicicând și niciunde,
Sunt focuri albastre cu limbile blânde,
Și lacuri de aur mișcate în unde rotunde
Sub crengi de mărgean înverzite și ude.


Acolo, pe pat de safire Soarele doarme fără suspin,
Praf de argint îi pune pe față vântul cu miros de mălin,
Fluturi de aur fulguie pe pletele-i lin,
Luna-l cuprinde în brațele albe de crin
Și gura de abur ușor și-o așează pe chipu-i senin.

Șoapte de taină ce-s îmbrățișării dulce temei,
Murmură Luna din vechiul descântec crâmpei,
Ploaie de stele revarsă cerul pe ei,
În vis se topește unirea-n mireasmă de tei
Și valuri de dor se-mprăștie-n lume-n bărbați și femei.