"Dumnezeu s-a rătăcit în noi",
Oftă fetița cu lacrimi de foc.
"L-am pierdut așa, deodată".
Cerul murea în gemete de ură.
Apăruse un curcubeu verde și
Ploua cu nedreptăți și minciuni.

Îi priveam ochii pustiiți arzând.
Sufletul îmi era de fier ruginit.
Aveam multe găuri cangrenate.
"În mine nu e nici un Dumnezeu"
I-am spus, după ce m-am căutat.
Ea plângea. Eu zburam în pământ.