Fântână dovedindu-se tavanul
Îndrăgostită sticlă plină, tijă
Narciselor stelare fără grijă
Crenelurilor le întorci ocheanul

Mică lacună-n vaste lăcrimare
Tristețea închistând-o erudită
O vei păstra, răspântie silită
Izvor sau poate geam de închisoare

Afară ce-a fost tânără cascadă
Balon rarefiat de gravitate
Necunoscut azi nu te mai cunoaște

Ci poate cu-n neant murdar să-mproaște
Iar pe sudarzii temniței în spate
Îi ții ocheanul nu cumva să-i vadă.