burtile de piatra le linge raul
lasand saliva curcubeie in burice
unde nu sunt eu raul cela care curge peste tine
nu timpul inveninat
ci aburul care-ti ravaseste porii fara sa stii

ce fac eu este un arhetip
eu sunt cel care invata lumea sa inchida cercul
ochii mei, urechile mele
aud galsuri de dincolo de glasuri
plangerea si rasul semnelor

vantule, lasa-te putin pe umarul meu si sopteste-mi
despre cum este iubita mea
eu, o narcisa din saron, un crin al vailor
sunt dumnezeu pentru ca i-am halit carnea si i-am supt sangele
suntem dumnezei pentru ca i-am halit carnea si i-am supt sangele
cum sa nu ne iubim
cum sa nu fim una
pasi-v-om inainte cand cocosul canta-va de trei ori,
sa intelegem

si vantul
ea nu e decat iubita ta,
o floare ca toate florile campului
atat de multe
isi fac taranii paturi din ele
in care tavalesc codanele
cupa ei nu e mai presus decat pentru ca bei tu din ea,
talmaciule