Nouri se ingramadesc peste nouri ; se face intuneric .
Iubire ! ah , de ce ma lasi afara,
cu totul singur la poarta ?

In toiul trebilor amiezii , eu sunt cu multimea;
dar in aceasta intunecata zi singuratica
nadejdea mea se-ndreapta numai spre tine.

Daca nu-mi arati fata , daca ma tii cu totul departe,
nu stiu cum am sa strabat acele lungi , acele ploioase ore.

Raman sa contemplu larga intunecime a cerului
si inima mea tanguitoare
hoinareste-mpreuna cu vantul fara hodina.