Imi plouau irisii
si te rugam
sa chinui cu dese si necoapte saruturi
iubiri plutitoare pe carne.
... sa torturezi simtul
cu maini aspre
iar din palme sa-ti ia foc
gestul nestins,
lenes al firii.
... si-atunci amuteam,
privind cum imbini marea
si timpul
si cum din sarea lacrimilor
sculptezi statui de Fecioare
sper mantuirea altor Gomore.

Cu rugi mute
te plangeai pe umarul Cerului
de tanara batranete
ce despartea tamplele
de faleze verzi,
innodand ite cu miros status de ploaie.
Si atunci te rugam,
cu maini arse de tamaduire,
sa plamadesti trupul iubirii,
iar din inima noastra
sa cioplesti un nou Hristos
sper nasterea altor Invieri.